Data : 01 Octombrie 2016
Cu un picior de Crai,
Pe o gura de Rai ...
Imi era putin teama de un maraton montan inainte cu o saptamana de cel de sosea de la Bucuresti. Era prima data cand se intampla ca datele calendaristice ale acestor doua maratoane sa fie separate. In plus, era primul MPC pentru mine si culmea, cum mi se intampla mie, sa fie si primul in sens invers dupa o perioada de 10 ani in acelasi sens. M-am trezit si eu cand au aparut niste schimbari :) Asa a fost si la triatlonul de la Mamaia anul asta : inot in mare in contextul in care stiam ca e in lac.Aveam teama de mare.
Dar, iaca soarta ma pune numai in fata schimbarilor ... in bine.
Se anunta ca fiind cel mai frumos maraton din tara, nu insa si cel mai greu. Sa mai adaug si ultimul capac : Nu am fost niciodata in Piatra Craiului. Deci, inca un motiv de "prima data".
Cica, din slaba mea experienta de viata, "prima data" se traieste mai intens si nu se uita niciodata.
Cursa mare, multi participanti (vreo 800 multi prea multi pentru o cursa montana), multi cunoscuti cu experienta,un covor rosu pe care au aterizat direct in fata, in aplauzele tuturor,cei meritosi in cursele anterioare sau cursele internationale.Foarte frumoasa initiativa organizatorilor. De remarcat un veteran la categoria 70+ ca si participant mult apreciat ...
Profilul mai ciudat ca nicioadata pentru cei experimentati, pentru mine doar o curiozitate placuta :) O diferenta de nivel pozitiva cam de 2300m pe 41 km, care de fapt au fost cam 38 km pe ceas.Destul de usurel spre deosebire de Retezat SkyRace tot cu 2300m dar pe 28 km.
Startul si primii 2 km sunt pe sosea si destul de rapizi daca ai un "motor" bun. Ma luase viteza cu 4:25 si 4:30 ca pace.Mihai si Lau ramasesera mai in urma si se intrebau, cu siguranta,cei cu mine.Eu stiam : Hai sa-i motivez sa ma prinda ! Lau mi-a zis ca va profita ca eu nu voi trage la cursa asta avand maratonul de sosea dupa o saptamana. Asa era :)
Traseul se continua pe urcari usoare si alergabile inca vreo 2 km culminat cu ceva mai dificil intre km 5 si 9.Undeva pe la Km 7,5 pe ceasul meu ma depaseste Florin Simion, un alergator foarte experimentat.Eram surprins sa fie in spatele meu pina atunci.Si apoi el a terminat in 5h38m cu o ora inaintea mea.Deasemenea in varf,pe ceasul meu, km 9 ma depaseste si Carmen Albisteanu( ulterior am mai depasit-o la vale chiar daca luasem 2 trante).Ii citisem, inainte de cursa, blogul cu MPC 2015 sa am si eu habar de cursa asta.Urca incredibil ca si tehnica si nu numai.Si ea a terminat in 5h35m.
Deci, pare o tactica buna sa alergi mai incet la inceput. In ceea ce ma priveste, nu fusese dificil pina aici si ...gata, urma sa se termine prima urcare la km 9. Pe figura, pare sa fie gresit km 12,5 ca si varful primei urcari dar poate sunt si erori mari de GPS. O discutie pentru prietenul Bogdan cum calculeaza ITRA aici.
Poate MPC-ul nu e acreditat ITRA si atunci as putea avea dreptate cu Garmin-ul meu de triatlonist Fenix3...he he.
De la km 8-9 nu mai e mult pe coborare pina la Plaiul Foii , primul punct de alimentare.Dar, am uitat sa zic de echipele de incurajare de pe traseu care mi-au dat emotii mari. In varf, chiar canta o fata cu voce angelica la chitara, foarte frumos,de altfel, cu toate ca nu am auzit bine ce spunea in versuri.Parea ceva nepotrivit dar nu aveam timp prea mult.Veneau Lau si Mihai din urma doar !!. De Cornel imi parea rau ca nu a participat cu toate ca a facut drumul pina acolo.Se inscrisese sa-mi faca o surpriza placuta ...he he.De la cursa 2x2 din Fagaras din August, nu se mai antrenase deloc.
Coborarea din primul varf era alunecoasa pe niste pietre netezi, cu radacini sub o umiditate cu ceva noroi.Plouase in zilele anterioare.Am luat trante aici ce mi-au afectat cotul drept.La palme noroc cu manusile de ciclist. Aproape de Plaiul Foii ma intrece Carmen intrand in filmarea mea video. Deh, mai si filmam ca am o samanta de artist in mine. Ajung la Plaiul Foii, era km 12,5 si il intalnesc pe Alex (din poza de mai jos) care imi zice sa alergam impreuna de aici incolo. Eu refuz sa mai alerg pe drum drept forestier asa ca a luat-o inainte. Aveam nevoie si de o pauza tehnica la un copac mai ferit de multitudinea de fete ce ma intrecea.Ce sa-mi fac, mai sunt pudic uneori :) Forestierul il parcurg la o socializare cu un alt maratonist de sosea (din poza alaturata).
Vreo 1,5 km si incepe urcare cea mare si inspaimantatoare de vreo 10 km alternand cu niste coborari mici. Am baut multa apa pe traseu cu toate ca aveam in spate un litru ... dar nu iesea bine pe furtun. Nene, si rucsac cu de toate aveam.Il simteam la urcarea asta.Ma intrebam cum au facut control la echipamentul obligatoriu. Am vazut destui fara hainele cerute ca obligatorii.Practic erau multi FARA rucsac si evident fara echipament cu maneca lunga.Da, eu eram pentru prima data si nu stiam.
Pe urcarea 2 din profil, fenomenala, solicitanta, nu am prea tras, am facut multe poze, chiar serveam si cate un baton, am si stat langa niste fete frumoase rontaind cate ceva. Ma gandeam ce fac Lau si Mihai. Pe Alex l-am lasat inainte sa se duca insa nu m-am gandit ca e asa de aproape in fata mea cand am auzit timpul lui la final.
Peisaje superbe cu pereti de stanca,urcari chiar pe cablu aproape de varf, portiuni in care se putea chiar alerga la deal Ma gandeam sa ma menajez mereu.Sus de tot erau Valea Urzicii si saua Funduri ulterior cum se vad pe poza de profil de mai sus in articol. Ah, si aici se sta, nenica, la coada incat se pierde muuult timp. Asa-i la un maraton montan ... aglomerat.
Aproape de punctul cu apa de la km 29 pe profil (pe ceasul meu la km 25) nu mai alergam de ceva timp.Mergeam in coborare.Si am mers inca 1,5 km pina la punctul de alimentare. Stau aici si infulec bine.Vreo 8 minute in total. Enorm ar fi spus un performer. Ii asteptam pe Lau si Mihai.Ma intrebam cum de Mihai nu ma depasise la cat de bine performase la Ciucas 100k. Vad ca nu vin, gata, am zis .Pina aici, asta a fost sansa lor. Si am tras ultimii 12 km destul de tare.Eram plin de energie si vedeam deja maratonul urmator de la Bucuresti.Portiuni drepte, cu putin deal pe alocuri, cu coborari usoare, alergat de rupeam, am trecut vartej pe la ultimele alimentari, am intrecut destui concurenti obositi.Cred ca se intrebau de unde mai am rezerve :) Eram incurajat si conectat la energia suporterilor. Ultimii km au fost pe un forestier si asfalt de sosea tot la vale. Destul de simplu, banal.
Camera mea video nu mai putea filma demult timp.Se blocase.
Finalul ma suprinde in pozele de mai jos sau alaturate : tot zambind. Da, da , zambeam ca Lau si Mihai nu m-au ajuns...glumesc, sigur.La final, cum stateam intins pe iarba la finish, il vad pe Lau cu 10 min ajuns dupa mine.Vine cu inima larg deschisa si ma intreaba de timpul scos :) Da, pentru comparatie ...he he. A alergat in continuu si a dat tot ce a putut din el sa ma intalneasca.Nu a fost sa fie azi :) Are maaare potential. Bravooo, Lau ! Mihai a abandonat cu o durere la genunchi la Ploiul Foii. Iar prietenul Bogdan( apare prin conversatia de FB de mai jos ) daduse in mine cu mesaj pe facebook sa ma tina la curent cu deplasarea lui Lau si Mihai de parca eu stateam pe telefon in timpul cursei ...ha ha
In final, vorbeste timpul scos : unul caracterizat de alergare pana la Plaiul Foii si pe ultimii 12 km.Restul m-am menajat si asteptat pe baieti.
Hai sa zicem un timp mediocru de :
6h:42m pentru 38 km pe ceas( 41 km oficiali )
Open : 266 din 773 (30-40%)
Categorie : 74 din 211 (30-40%)
Rezultate : http://time-it.ro/2016/MPC/
Si mai jos o conversatie "feisbuciana" amuzanta legata de rucsacul meu incarcat si de pataniile mele cu bagaje stricate pe ruta Bucuresti-Paris-Bucuresti cu Tarom si AirFrance (chiar in Septembrie 2016 cu bagaj nou cumparat si alte 2 platite la inceput de an ) :)
- Evolutia extraordinara a lui Carmen in decursul unui an cu circa 1 ora ca si timp lasand in urma
multi maratonisti de sosea/munte pe care ii stiu si erau mult,mult in fata ei si a mea.Motivant !
- Tehnica ei de urcare foarte interesanta ( am avut timp sa o vad .. daca se mai si relaxeaza omul ;) )
- Bucuria de alerga fara nici o presiune
- Faptul ca pot cu 2 maratoane la interval de 1 saptamana.Recuperarea e cheia, Alex sa traiasca !
- Faptul ca pot sa dorm 4 ore in noaptea de dinainte si sa alerg onorabil (mi s-a intamplat la toate
alergarile montane )
Si ...felicitari organizatorilor pentru tot ( mai putin pentru controlul riguros la echipament obligatoriu.Fara rucsac si fara menajare, treceam clasa si la montan ;) ) :
- muzica pe traseu ;
- checkpoint-uri incarcate,covorul rosu
- modalitatea de apreciere a celor merituosi
La final, in poza din stanga, l-am intalnit pe Ionut.Supriza !! Si muschetarii alergaciosi la MPC 2016 mentionati in articol sunt in poza din dreapta jos.De la stanga la dreapta: Mihai, Alex, Lau si autorul.
Si ...medalia de maraton montana cea mai faina de pina acum la participarile mele ... tricoul lasa de dorit fiind un bumbac de purtat prin casa ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu