Maratonul International Cluj 2016 - O bucurie de maraton

           A fost o data ca niciodata, chiar recent in 10 Aprilie 2016 (pe medalie scrie 17 Aprilie), o incercare de a-mi depasi conditia de "alergator de faza grupelor" ( cum se zice in Liga Campionilor la fotbal ) , adica de 3h:30m - 4h:00m. In zona asta pare, parca, cel mai greu : ambitiile alimentate de prieteni alergatori de-a lungul timpului, imi aduceau dezamagiri sau accidentari din nimic. Pina anul trecut, la maratonul cu nr.3. Gata, decizie finala : facem sport doar daca ma simt bine si ma bucur.Si asa doctorul ma avertizeaza sa raman echilibrat. Mi-a descoperit el ceva si are dreptate.

Dar, al patrulea maraton in 3 ani imi soptea ca ar trebui sa fac un salt sub 3h:30m. Chiar de anul trecut de la maratonul Bucuresti, viteza mea a crescut simtitor cu toate ca refuzam sa ma tin de un plan structurat de alergare. De data acesta, pentru Cluj am incercat un prim plan foarte flexibil si liber. Cica avea vreo 18 saptamani din care am fentat doar 2-3.L-am combinat si cu antrenament relaxat de triatloane scurte.Chiar am reusit si doua alergari de peste 30 km in perioada de dinainte de cursa. Facute chiar in deplasare, la Paris.Si foarte minunate.

Cum ziceam, iau drumul Clujului cu un mic popas de o noapte la un var de suflet si plec mai departe spre nepotii simpatici de la Cluj.Cursa se anunta plina de entuziasm si la ridicarea pachetului fac poze de start, primesc cu placere niste jambiere de compresie gratis in kit plus multe altele care depaseau ca si costuri taxa de participare( 100 ron platita de mine ).Servesc si niste paste ca si carbo-loading de dinainte de cursa. Tot din pachet. O alta portie venea dupa.Plus tricou oficial, gel de dus, deodorant, geluri etc etc Plus capac la toate o reducere de 20 euro la WizAir. Fata de alte maratoane din strainatate sau cel de la Bucuresti, chiar era rentabil daca gandesc pragmatic.Si o medalie metalica superba la final. Dar, sa revin pe partea artistica a gandirii unde e mai mult mai placut, creativ si relaxant.
O plimbare placuta pe unul din multiplele dealuri din Cluj, poze de sus ale orasului fortuit de verdele naturii, m-au relaxat.

A doua zi, startul era pregatit chiar din incinta Cluj Arena, stadionul cel mai cunoscut din Cluj.Erau de parcurs patru ture de circa 10,55 km si de fiecare data se intra si iesea in/de pe stadion in uralele publicului cocotat sa fotografieze alergatorii destoinici.La ora 9:15, era programat startul maratonistilor fara alte categorii. Am inceput destul de repede luat de val si ceasul arata pace in jur de 4:00 , 4:30 si stabilizat in jur de 4:40 - 4:52. Alergam cat sa ma simt bine si imi pastram promisiunea din 2015 indiferent cat va tipa orgoliul la mine.Nu a avut ocazia. Dar, sa revin si sa mentionez ca plecasem cu Cristian M., un alergator experimentat cunoscut la Berlin in 2014, care ma intreaba la start de timpul vizat : 3h:30m. Si el la fel. Ziceam ca o sa fie pacer pt mine dar o luase la sanatoasa mult si dupa numai cativa km am realizat ca el viza ceva mai bun.
Morala : Intotdeauna e bine sa zici un timp mai prost decat doresti sa scoti. Eu am fost sincer :) Sau mai nuantat : Seteaza-ti un obiectiv realizabil, masurabil indiferent de provocare.

Prima tura de 10,55 km a fost ok cu 4:42, fara alimentare.Nici macar apa.Eram obisnuit sa fac 24 km fara nimic la pace de 4:50. Totul bine.Asa paream din poza alaturata.
Intru in a doua tura, aveam vreo 4 geluri langa numar.Era km 18 si un fan glumet cu accent puternic ardelenesc ma intreaba ce fac cu "torpilele" afisate.Le las la finish,i-am zis, sa explodeze acolo.Cu ochelari si sapca deja eram suspect.Un prieten , mai tarziu, mi-a zis ca eram deghizat. Daca suporterii dadeau mana cu mine, inseamna ca eram normal. In ciuda vitezei,
ma simteam bine.Ma intalnesc la km 19 cu Cristian.Era deja cu un pace ce ducea catre 3h:20 la maraton.Si am avut dreptate cand ne-am intalnit la finish.
Trec iarasi pe la linia de start de pe stadion.Termin tura 2. La putin timp dupa ce am trecut pe la finish , a fost dat startul la semi-maraton.Vitezomanii au inceput sa ma depaseasca dupa circa 1 km.Ma simteam mic si deja simteam ceva in partea dreapta, as spune la ficat,fiere, etc acelasi tip de durere de la km 30 al maratonului Bucuresti 2015.Era km 24, luasem un gel, ramaneam cu 3.Apa incepusem sa beau de pe la km 12-13 si destul de des.Hopa am decis sa incep sa merg, poate imi trece durerea.Nu era vorba de vestitul "wall".Eram inca in grafic pt timpul ce ma scotea din "grupe".Am mers cam 2 km si a inceput sa-mi treaca.Mergand cu pas mare, am inceput sa resimt o greutate in picioare.Asa e cand incepi sa te opresti.Trece una si te apuca altele ;) Am mai mers 1 km si zic ca nu mai fac timpul de 3h:30m dar culmea imi veni in minte previziunea lui Ionut S. de pe FB de 3h:35m.Nuuuu, nu se poate sa o implinesc ...Am zis clar ca sunt imun la toate astea.Si am continuat sa merg. Nu ma mai durea ceva dar "timpul" meu trecuse.Stai ca a rasarit alt gand. Sa depasesc recordul lui Bogdan P. de 3h:40m.Nuuu, nu se poate sa fac asta ...Clar trebuia sa merg ...Am trecut testul cu bine si , si, alt gand ...hai sa-ti depasesti conditia si recordul de 3h:47m. O luam de la capat, mi-am zis.Si uite asa am continuat sa merg rapid. Zambeam, paream fresh cand se uitau mai atent unii voluntari.Probabil, se si intrebau cum de merg, zambesc, dau mana cu copii, etc Multi obositi, temperatura afara deja era ridicata, aproape de 18-20 grade.

La km 36, intalnesc suporterii mei de suflet( poza alaturata). I-am mai intalnit la km 28 (am o alta poza dar nu mai am loc aici) .Ii vazusem in graba si din scurt.Ma obligasera sa alerg sa nu stric poza ... ha ha.Ce-i drept era pacat cu jambierele alea colorate ce-mi faceau piciorul subtire.Doar piciorul era vedeta, ce naiba,nu-i asa ?

Si felicitari celui mai infocat si frumos suport de la maraton. E din acelasi sange cu mine. Fara comentarii, golanilor, ca aveti de-a face cu mine si nu numai ;)

Pe la km 38, acelasi fan glumet ma vede de la departare ca dansez si dau din mani. Muzica din urechile mele, mersul la pas mare, ma faceau sa 

fiu total relaxat dar conectat. Ma vede ca ma simt bine, banuieste ca sunt mai pe la coada de sunt energic, ii zic ca am lasat torpilele deja si ma intreaba dubios cat mai am.Zic vreo 3 km.Aaaaa, matale esti pe terminate, zice el.Nu ca stare, v-ati dat seama ci ca si cursa si km parcursi.L-am mirosit eu ;). Da, i-am zis, inca putin.Dar, ai venit la plimbare la noi la Cluj ? intreba el.E frumos, sa stii si publicul fantastic.Merita sa-l admir, zic eu.Si din respect, i-am zis ca voi accelera catre final. Alerg putin si intalnesc pe ...George I. din fata, era pe ultimii 2 km la proba de semi si parea cam terminat.Zic ca poate il ajung, sa-l incurajez din spate si trag putin. Il intalnesc si pe marele Useriu( cel cu polul inghetat si cursa castigata acolo ) alergand usor cu spatele si incurajandu-si prietena.Il salut respectuos, alerg mai departe catre finish.

Da, si uite : chiar cu atata mers incepind cu km 24, am terminat sub 4h cu un timp indiferent de 3h:54m.Secundele nu mai conteaza. Mi-a placut mult numarul : 118. Ca si loc ar fi 159 si la categorie un loc 58. Mie lene sa ma mai uit din numarul total.

Cola, bere, toate cele ma asteptau si mai ales dragii mei suporteri si ...un soare ce imi umplea sufletul de bucurie dupa atata iarna si nori.In poza alaturata mai apar alergatoari : Adela, Andreea, Alex ... Suntem o familie, ce mai !

Hai noroc si la mai mare ! Cum se zice ... Ma gandesc sa mai vin la Cluj ca-i tare frumos si calduroasa atmosfera.Dar, sigur la alt nivel de maturitate fizica ca psihica nu mai e nimic de facut la categoria grea la care sunt ;)

Felicitari si organizatorilor pentru ca se gandesc la participanti mereu si nu doar la buzunarele lor ;) !

Tare faine si punctele unde erau orchestre si cantau cate ceva sau boxe cu muzica pentru a ridica nivelul de energie al participantilor. Ca la maratoanele adevarate din lumea asta :) N-am vazut la maratonul Bucuresti inca de-astea :)


Poze de dupa maraton : Manastirea Floresti si pe dealurile Florestiului, 2 aventurieri off-road